Art. 4 alin (1) şi art. (5) din O.G. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativeă a numelor persoanelor fizice :“Cetăţenii români pot obţine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie şi a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, în condiţiile prezentei ordonanţe.
Cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă privind persoanele fără cetăţenie domiciliate în România se soluţionează în aceleaşi condiţii ca şi cele ale cetăţenilor români. „
Competenţă de depunere şi soluţionare a cererilor de schimbare a numelui pe cale administrativă
(art 106 alin. (1) din HG 64/2011 Metodologia de aplicare unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă)
Cererea de schimbare a numelui se depune în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială sau prin împuternicire avocaţială la :
- S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi pentru persoanele apatride cu domiciliul în România ;
- S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în ţară pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate ;
- Sectorul 1 Bucureşti pentru cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România ;
Pentru persoana pusă sub interdicţie, cererea de schimbare a numelui se face de către tutore, cu încuviinţarea autorităţii tutelare.
În cazul în care părinţii copilului sunt decedaţi, necunoscuţi, puşi sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi ori dispăruţi sau decăzuţi din drepturile părinteşti şi nu a fost instituită tutela, în cazul în care copilul a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, precum şi în cazul în care instanţa judecătorească nu a hotărât încredinţarea copilului unei familii sau unei persoane, în condiţiile legii, cererea de schimbare a numelui minorului se face de către serviciul public specializat pentru protecţia copilului din subordinea consiliului judeţean ori, după caz, a consiliului local, al sectorului municipiului Bucureşti.
Termenul de soluţionare a unui dosar de schimbare a numelui pe cale administrativ este de 95 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii.
Acte necesare la depunerea cereri de schimbare a numelui pe cale administrativă :
- Cererea de schimbare a numelui pe cale administrativă (anexa 42 din H.g. 64/2011) ;
- Documentele cu care se face dovada identităţii, în original şi copie ;
- Copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui ;
- Un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit art. 10, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an ;
- Consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;
- Acordul notarial al celuilalt părinte în cazul schimbării numelui unor minori, în situaţia în care cererea de schimbare a numelui nu este semnată de ambii părinţi ; (nu este necesar acordul părinţilor decăzuţi din drepturile părinteşti, puşi sub interdicţie sau declaraţi judecătoreşte morţi);
- Cazierul judiciar şi cazierul fiscal eliberat de Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice;
- Dovada privind scutirea de publicare a cererii de schimbare a numelui în Monitorul Oficial – în situaţia schimbări unor nume formate din expresii indecente (aprobarea se dă de către şeful Serviciului Public Comunitar Judeţean de Evidenţă a Persoanelor);
- Dovada de achitare a taxei de prelucrare dosar - 50lei;
- Orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale
Acte necesare la ridicarea dispoziţiei de schimbare a numelui pe cale administrativă :
- Certificatele de naştere, de căsătorie, precum şi cele de naştere ale copiilor minori, în original;
- Documentul cu care se face dovada identităţii, în original;
- Dovada achitării taxei de schimbare a numelui – 13 lei;
- Cereri individuale prin care se solicită certificatele de stare civilă, potrivit schimbării de nume obţinute prin dispoziţie.
În situaţia în care cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă sunt făcute prin împuternicit, la dosarele de schimbare a numelui pe cale administrativă, se vor ataşa:
- Documentele cu care se face dovada identităţii persoana împuternicite;
- Procura specială autentificată în original ;(se acceptă procura notarială, procură consulară sau procură avocaţială)
Dovada identităţii:
- Cetăţenii români cu domiciliul în România se vor legitima cu cu buletin de identitate, carte de identitate sau carte de identitate provizorie;
- Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate se vor legitima cu paşaport în care este înscris statutul CRDS;
- Cetăţenii apatrizi se vor legitima cu paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporară sau permanentă, după caz ;
Documentele trebuie să fie în termene de valabilitate.
Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani semnează cererea împreună cu părinţii săi.
Schimbarea numelui de familie a minorului se poate cere o dată cu schimbarea numelui de familie al părinţilor sau separat, pentru motive temeinice.
Motive temeinice pentru schimbarea numelui pe cale administrativă
- Când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
- Când persoana în cauză a folosit în mod permanent, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
- Când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
- Când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă reunite, şi doreşte schimbarea acestuia;
- Când persoana în cauză poartă un nume de familie de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;
- Când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere;
- Când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor;
- Când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopţiei, a menţinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiaţiei ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;
- Când soţii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite şi ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naştere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;
- Când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, însă, întrucât nu a sesizat instanţa pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieţii, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
- Când prenumele purtat este specific sexului opus;
- Când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medicolegal din care să rezulte sexul acesteia;
- Alte asemenea cazuri temeinic justificate.
- Când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume;
- Când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;
- Când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;
- Când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi celălalt soţ se recăsătoreşte şi, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere;
- Când fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredinţaţi spre creştere şi educare, cu consimţământul fostului soţ, dat în formă autentică;
- Când părinţii au divorţat, iar copiii încredinţaţi spre creştere şi educare unuia dintre părinţi, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;
- Când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie;
- Când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei.
Reclamaţia prealabilă sesizării instanţei, se adresează D.E.P.A.B.D. Bucureşti.
Schimbarea numelui de familie dobândit prin căsătorie, ca urmare a unei decizii/dispoziţii administrative sau ca urmare a modificării intervenite în străinătate, nu are efect asupra numelui de familie dobândit la naştere.
Persoanele căsătorite/divorţate care şi-au păstrat, în urma căsătoriei/divorţului, numele de familie dobândit la naştere, decizia/dispoziţia emisă ca urmare a schimbării numelui pe cale administrativă se înscrie pe marginea actului de naştere şi nu are efect asupra numelui de familie aparţinând titularului actului, dobândit la naştere.
